Stau si ma gandesc...de ce e asa?..unele persoane au asa de mult noroc...iar altele deloc...defapt nu e norocul de vina.
...e doar..Viata...
..Viata...cu urcusurile si coborasurile ei...pentru mine e totuna...daca te gandesti...:::::
urcus= mult de urcat...si e greu..la deal...
coboras=cobori dealul pe care l-ai urcat...iar dealul e abrupt...cazi si te ranesti...in acel moment prietenii se impart in doua:
•cativa vor veni si te vor ajuta sa te ridici
•ceilalti vor rade de tine...si pe langa ranile cauzate de cadere...iti vor provoca una mai mare...pe suflet
In ultimul timp.. ma gandesc din ce in ce mai mult la asta...
...mi-am dat seama...ca nu mai plang ca inainte...nu mai am motive sa plang...
sau daca am...ma abtin...
sau...pur si simplu...nu pot...
Lacrimile se ascund inauntrul meu
Nu vor sa mai iasa afara...
Nu vor sa-mi mai clateasca ochii verzi-albastri...
Si se multiplica...isi formeaza o populatie acolo : in mine
Si poate nu e asa cum cred...poate e de vina starea pe care o am...
...Si totusi daca e cum zic eu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu